incalculabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. incalculable)

1. care nu poate fi calculat.
2. foarte mare, imens.

incalculabilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. incalculabilité)

1. însușirea a ceea ce este incalculabil.

calculabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. calculable)

1. care poate fi calculat.
2. (antonime) incalculabil, necalculabil.

incalculabilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. incalculabilité)

1. însușirea a ceea ce este incalculabil.

infinit, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n., III. s.m.  
Etimologie: (lat. infinitus, fr. infini)

1. I. care nu are nici început și nici sfârșit.
2. care este nemărginit și nelimitat (în spațiu și timp); (prin ext.) foarte mare, considerabil.
3. care există în număr nelimitat.
4. care nu poate fi evaluat, care este incalculabil.
5. II. (fil.) însușirea materiei de a fi nelimitată și inepuizabilă în spațiu și timp.
6. III. (mate.) mărime care nu este finită.
7. (mate.) mărime care poate lua valori mai mari decât orice mărime dată, reprezentată prin semnul ∞ .