Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN deficient; defective; imperfect
4. DE mangelhaft; unvollständig
5. RU недостaточный
6. HU hiányos, tökéletlen
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incomplet)
1. care nu este complet, întreg; căruia îi lipsește una sau mai multe dintre părțile sale componente; cu lipsuri, necomplet.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. incomplétude)
1. (psih.) sentiment de insatisfacţie, de neîmplinire, la unii psihastenici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrosyndèse)
1. împerechere incompletă a doi cromozomi, legaţi numai la un capăt, în timpul meiozei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. albinoïdisme)
1. formă incompletă de albinism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anaplasie)
1. dezvoltare incompletă sau anormală a unei celule, a unui ţesut.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. antialbuminate)
1. produs rezultat din proteoliza incompletă a albuminei.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. atél/o/-, cf. gr. ateles „imperfect, incomplet”)
1. „incomplet, imperfect, defect, defectuos”.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. atéléncéphalie)
1. (med.) anomalie constând în dezvoltarea incompletă a encefalului.