Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. incrément, lat. incrementum)
1. (mat.) creștere, adaos arbitrar.
2. (inform.) cantitate elementară la care este adăugată o mărime într-un proces de calcul.
3. (în gram. transformațională) element care adaugă ceva unui lucru la structura căruia se aplică.
4. orice material introdus în corpul animal și utilizat în organism.
5. (fiz.) contribuția particularităților structurale, interatomice la valoarea unei mărimi fizice care caracterizează o anumită structură moleculară.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. incrémenter)
1. (inform.) a adăuga o unitate sau o cantitate constantă oarecare la conţinutul unui număr, registru sau la valoarea unei variabile.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. incremental)
1. (despre mărimi scalare) care se referă la un increment al unei alte mărimi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. incremental)
1. (despre mărimi scalare) care se referă la un increment al unei alte mărimi.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT incrementum; accrementum; accrescentia; accretio; crescentia
2. FR croissance; développement
4. DE Wachstum; Vergrößerung; Entwicklung; Zunahme; Zuwachs; Vermehrung
5. RU рост; рaзвитие; прирост; возрaстaние; прирaщение
6. HU növekedés, fejlődés