Rezultate secundare (Inedit):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inédit, lat. ineditus)
1. (despre documente, lucrări) care nu a mai fost publicat.
2. (fig.) nou, necunoscut, neobişnuit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fantezie + -ism)
2. orientare a poeziei de la începutul sec. XX caracterizată prin metafore scânteietoare, prin uşurinţa şi eleganţa stilului şi prin ineditul comparaţiilor.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. original, lat. originalis)
1. adj. (despre acte, opere literare și artistice; și s. n.) primul exemplar; produs pentru prima oară într-o anumită formă; primitiv, autentic.
2. în ~ = în formă primară, neimitat, necopiat; netradus.
3. spus pentru prima dată de cineva, care aparține în întregime cuiva; nou, inedit.
4. (despre artiști, scriitori etc.) care creează ceva cu totul nou, personal.
5. (și s. m. f.) ieșit din comun, neobișnuit; extravagant, bizar; excentric.