Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. free-jazz)
1. stil de jaz, caracterizat prin libertatea totală de improvizaţie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. be-bop)
1. (mux.) formă timpurie de jazz modern, caracterizat prin folosirea armoniilor cromatice și disonante; bop.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl., fr. bridge)
1. joc de cărți de licitație și levată la care iau parte patru jucători, doi contra doi, și la care se folosesc 52 de cărți.
2. (jazz) partea centrală a unei teme.
3. (stomatologie) aparat dentar care formează o punte între doi dinți.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. hot/jazz/)
1. inv. fierbinte.
2. ~ -jazz = stil de jaz cu sonorităţi ample, caracterizat prin tempo rapid, puternic accentuat ritmic, şi improvizaţii expresive.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., amer. jazz-band)
1. formație orchestrală de muzică de jazz; (rar) jaz.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (engl. jazzmann)
1. interpret de jaz; membru al unei trupe de jazz.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. jazzophile)
1. persoană căreia îi place muzica jazz; iubitor de jaz.