Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. logorrhée)
1. creştere patologică a ritmului, a debitului vorbirii, la unii maniaci.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. incontinence, lat. incontinentia)
1. eliminare involuntară de fecale, urină, lapte etc.; (p. ext.) neputinţă de înfrânare a unei dorinţe sau acţiuni.
2. (fig., fam.) logoree, limbuţie.