Dictionar

mahmureală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (mahmur + -eală)

1. faptul de a fi mahmur, stare caracteristică a omului care nu s-a trezit complet din beție sau din somn; buimăceală, mahmurie, (regional) mahmur.
2. proastă dispoziție, posomoreală.
 

morozitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. morosité, lat. morositas)

1. aer posac, mahmureală.
 

mahmureală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (mahmur + -eală)

1. faptul de a fi mahmur, stare caracteristică a omului care nu s-a trezit complet din beție sau din somn; buimăceală, mahmurie, (regional) mahmur.
2. proastă dispoziție, posomoreală.