iluzie
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. illusion, lat. illusio)
Etimologie: (fr. illusion, lat. illusio)
1. aparență înșelătoare datorită perceperii deformate a realității.
2. (fig.) speranță neîntemeiată; amăgire.
3. a(-și) face ~ii = a nădăjdui lucruri de nerealizat; a-și pierde ~ile = a rămâne decepționat din cauza nerealizării unor speranțe.