Dictionar

Rezultate secundare (Nevoit):

Afabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affable, lat. affabilis)

1. care demonstrează gentilețe și cordialitate față de ceilalți; binevoitor, cordial, prietenos.

2. (antonime) acrimonios, neprietenos.


Altruism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. altruisme)

1. atitudine binevoitoare şi dezinteresată în favoarea altora; principiu etic preconizând asemenea atitudine.


Amabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aimable, lat. amabilis)

1. care este vrednic de a fi iubit.

2. care se comportă socialmente corect cu ceilalți, care dovadă de politețe și bunătate; prietenos, binevoitor; politicos, sociabil.

3. (antonime) neamabil, dezagreabil.


Amenitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aménité, lat. amoenitas)

1. atitudine binevoitoare; amabilitate, politeţe.


Amiabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amiable)

1. care se comportă ca un prieten, care arată prietenie; înţelegător, prietenos.

2. care acționează sau care se face prin blândețe și conciliere; binevoitor, conciliator.

3. (despre litigii, conflicte etc.) care se reglează în general printr-o tranzacție, în afara oricăror proceduri judiciare.

4. (științe juridice) care este rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică.


Atenţie

Parte de vorbire: s., interj.
Origine: (fr. attention, lat. attentio)

1. s. f. perceperea distinctă numai a anumitor impresii din mai multe simultane, prin orientarea şi concentrarea conştiinţei într-o anumită direcţie.

2. interes, preocupare, grijă.

3. (pl.) atitudine binevoitoare; solicitudine, amabilitate.

4. a da ~ (cuiva) = a fi amabil, curtenitor.

5. dar, cadou oferit cuiva în schimbul unor mici servicii.

6. interj. fii atent! bagă de seamă!