infortunat, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. infortuné)
Etimologie: (fr. infortuné)
1. (despre persoane) care este lovit de necaz, nenorocire.
2. (despre lucruri) care este marcat de nenorociri.
3. (antonime) norocos, (înv.) norocit.