OK
X
polisemantism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. polysémantisme)
1.
polisemie.
monosemie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. monosémie)
1.
(lingvistică)
proprietatea,
pentru
un
cuvânt,
de
a
avea
un
singur
sens;
monosemantism.
2.
(antonime)
polisemie,
polisemantism.
polisemie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. polysémie)
1.
calitate
a
unui
cuvânt
de
a
avea
mai
multe
semnificații;
polisemantism.