Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anatrope)
1. (bot.; despre ovule) care are micropilul vecin cu placenta, iar filamentul la polul opus.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. anode)
1. electrod pozitiv al unei pile electrice, al unui aparat de electroliză etc.
2. (electroliză) conductor conectat la polul pozitiv al unei surse de curent continuu.
3. ~ de sacrificiu = piesă metalică (zinc, aluminiu sau magneziu) care se oxidează sau se corodează în locul alteia pentru a o proteja (ex. rezervorul unui încălzitor de apă).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antarctique, lat. antarcticus)
1. se spune despre regiunile emisferei sudice situate între cercul polar de sud și Polul Sud; care se referă la aceste regiuni.
2. situat la Polul Sud; austral.
Parte de vorbire: s.
Origine: (anti- + pol)
1. (mat.) simetricul, în raport cu centrul unei conice, al polului unei drepte în raport cu acea dreaptă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. arctique, lat. arcticus, gr. arktikos)
1. situat la Polul Nord; septentrional, boreal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archonte, lat. archon, -tis, gr. arkhon, -tos)
1. (în Atena antică) înalt magistrat din conducerea republicii.
2. titlu dat unor mari ofiţeri la curtea Constantinopolului.