Dictionar

Rezultate secundare (Practicabil):

Practicabil, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (după fr. praticable)

1. adj. care se poate aplica în practică.

2. (despre drumuri) pe unde se poate umbla, merge; accesibil.

3. s. n. element de decor dintr-un podium mobil care servește pentru a căpăta înălțimea dorită pe scenă.

4. platformă pe care se instalează utilajele de filmare și iluminare.


Practicabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. practicabilité, praticabilité; eng. practicability)

1. starea, caracterul a ceea ce este practicabil.

2. calitate a unui lucru de a putea fi folosit.

3. calitate a unui lucru de a putea fi executat sau realizat; fezabilitate.

4. calitate a unui lucru de a permite trecerea fară greutate și fără pericol.

5. (anton.) impracticabilitate.


Demenţial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. démentiel)

1. care ține de demență; referitor la demență sau la demenți; dement.

2. (figurat) care este excesiv, foarte derezonabil; caracterizat prin nebunie, ridiculitate, impracticabilitate.

3. (argotic) extrem de bun.


Impracticabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. impraticabilité)

1. caracterul a ceea ce este impracticabil.

2. caracteristică a unui proiect, plan etc. de a nu putea fi pus în practică.

3. stare a unui drum pe care nu se poate umbla.

4. (antonim) practicabilitate.


Astupa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. asstuppare)

1. tr. a închide, a acoperi, a înfunda o gaură, o deschizătură etc., a face nu se mai vadă (acoperind).

2. a închide, a bara o intrare, o deschizătură; a face inaccesibil sau impracticabil un drum.

3. a acoperi, a înveli.

4. (zgomote, melodii, sunete etc.) a face nu se audă, depășind în intensitate; a acoperi.

5. fig. (urme) a face dispară.

6. (fam.) a ~ găuri = a reuși realizeze unele lucruri strict necesare; a plăti (din) datorii.

7. a-și ~ urechile = a nu voi audă, cunoască ceva.

8. a-i ~ cuiva ochii = a nu lăsa pe cineva vadă realitatea.

9. intr. (despre șanțuri, conducte etc.) a se închide prin depuneri (de noroi, de nisip etc.); a se înfunda.


Practicabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. practicabilité, praticabilité; eng. practicability)

1. starea, caracterul a ceea ce este practicabil.

2. calitate a unui lucru de a putea fi folosit.

3. calitate a unui lucru de a putea fi executat sau realizat; fezabilitate.

4. calitate a unui lucru de a permite trecerea fară greutate și fără pericol.

5. (anton.) impracticabilitate.


înzăpezit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (înzăpezi)

1. care este acoperit cu zăpadă.

2. (despre drumuri) care a devenit impracticabil din cauza zăpezii.

3. (despre vehicule) care este imobilizat în zăpadă.

4. (despre călători) blocat în vehicule din cauza zăpezii.

5. (var.) înzepezit, (reg.) înzăpădit.


înzăpezire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (înzăpezi)

1. acțiunea de a (se) înzăpezi și rezultatul ei; înzăpezit.

2. acoperire cu zăpadă.

3. împotmolire a autovehiculelor în zăpadă.

4. blocare a călătorilor în vehicule din cauza zăpezii.

5. impracticabilitate a drumurilor.