Dictionar

Auto-expres

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (auto + expres)

1. restaurant anexat unei staţii service sau de benzină.


Bompres

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. bompresso)

1. catarg înclinat la prora unor veliere.


Presa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. presser)

1. a apăsa, a comprima.

2. (despre timp, evenimente etc.) a nu da răgaz; a grăbi.

3. a exercita o presiune asupra cuiva, a insista mult; a constrânge.


Presă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. presse)

1. mașină de prelucrare a materialelor prin presare.

2. teasc.

3. mașină de tipărit cu care se imprimă texte, figuri etc. și care lucrează prin apăsarea hârtiei de imprimat pe un zaț acoperit cu cerneală tipografică.

4. totalitatea publicațiilor periodice, precum și a știrilor emise la radio și televiziune.

5. profesiunea de gazetar; gazetarii, ziariștii.


Presădit, -ă

Parte de vorbire: adj. (popular)
Origine: (presădi)

1. (despre plante) răsădit, transplantat.

2. (var.) (reg.) prăsădit, (reg.) prisădit.


Presaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pressage)

1. presare.

2. (astrol.) aspect obţinut prin influenţa (ne)fastă a unor plante, semne zodiacale, conjuncţii, opoziţii etc.


Abis

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abysse, lat. abyssos)

1. prăpastie, genune.

2. parte profundă a unui fenomen, a unui proces; neant.

3. depresiune a fundului oceanelor, cu adâncimi mari.

4. (fig.) distanță uriașă sau separare de ordin cultural, intelectual, moral, sentimental.


Abluţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablution, lat. ablutio)

1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale şi la catolici, pentru purificare.

2. purificare religioasă.

3. (fam.) îmbăiere prin duş.

4. eroziune exercitată de curenţii marini de adâncime.


Abrevia

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abbreviare)

1. a prescurta (un cuvânt, un titlu etc.).

2. a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă.


Abreviaţie

Parte de vorbire: (înv.) s.f.
Origine: (fr. abréviation, lat. abbreviatio)

1. abreviere, prescurtare.

2. var. înv. abreviațiune.


Abreviere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abrevia)

1. acțiunea de a abrevia și rezultatul ei.

2. (concr.) cuvânt, titlu etc. prescurtat; prescurtare, abreviație; simbol.


Achizitiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acquisitif)

1. referitor la achiziţie; care permite o achiziție.

2. (vorbind de o prescripție) care permite de a deveni proprietar.