Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prétérit, lat. praeteritum)
1. timp verbal, în anumite limbi, prin care se exprimă o acţiune trecută.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prétérition, lat. praeteritio, omisiune)
1. figură retorică prin care se declară că nu se va vorbi despre un lucru, amintit totuşi în expunere; pretermisie, paralipsă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Paralipse, gr. paraleipsis)
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. praetermissio, fr. prétermission)