Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. promulguer, lat. promulgare)
1. a da caracter executoriu prin publicarea în organul oficial al statului a unui proiect de lege adoptat de forul legislativ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. promulgation, lat. promulgatio)
1. promulgare.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. edictare, fr. édicter)
1. a promulga printr-un edict sau printr-o lege; a da un edict; a proclama.
2. a exprima, a pronunța ceva într-o manieră peremptorie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. promulgation, lat. promulgatio)
1. promulgare.