OK
X
răzbuneală
Parte de vorbire:
s.f. (reg.)
Etimologie: (răzbuna + -eală)
1.
acțiunea
de
a
(se)
răzbuna;
faptă
prin
care
se
răzbună
cineva;
răzbunare.
2.
îmbunătățire
a
vremii.
răbufneală
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (răbufni + -eală)
1.
zgomot
surd
și
puternic;
răbufnire;
bufnitură.
2.
suflu
puternic
(de
vânt),
însoțit
de
un
zgomot
surd;
țâșnire,
izbucnire.
3.
(fig.)
manifestare
violentă
a
unui
sentiment.
4.
(reg.)
boală
a
oilor
caracterizată
prin
umflarea
ugerului.
5.
(reg.)
fermentație.
6.
(var.)
(reg.)
răbuneală,
(reg.)
răzbufneală,
(reg.)
răzbugneală,
(reg.)
răzbuneală,
(reg.)
rebuvneală.