Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. réactionner)
1. a răspunde într-un anumit fel la o excitare sau la o acţiune din afară.
2. a lua atitudine; a riposta.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. réactionnaire)
1. I. care aparţine, care este specific reacţiunii; retrograd.
2. care se opune schimbării sau care caută să restaureze trecutul.
3. II. adept al reacţiunii politice; contrarevoluționar.
4. (antonime) revoluţionar, progresist.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. reactionarism)
1. concepţie politică reacţionară; caracterul a ceea ce este reacţionar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anisotropie)
1. proprietate a unui corp de a prezenta caracteristici mecanice, optice, electrice, magnetice etc. variate; eolotropie.
2. (biol.) însuşire a unui organ de a reacţiona diferit la excitaţii externe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avidité, lat. aviditas)
1. însuşire de a fi avid; lăcomie, poftă nelimitată.
2. (chim.) proprietate a unor substanţe de a reacţiona cu intensitate faţă de altele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cadet, rus. kadet)
1. (în trecut în Franţa, Rusia) tânăr care se pregătea pentru a deveni ofiţer.
2. membru al unui partid reacţionar din Rusia ţaristă.
3. elev (absolvent) al unei şcoli militare.
4. ambarcaţie de sport cu vele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. compétence, lat. competentia)
1. capacitate a cuiva de a se pronunţa asupra unei probleme, de a face ceva.
2. aptitudine, calitate a unei autorităţi, a unui funcţionar de a exercita anumite atribuţii.
3. a fi de ~a cuiva = a intra în atribuţiile cuiva; a-şi declina ~a = a se declara fără autoritate, fără pregătirea necesară sau legală pentru a soluţiona un litigiu.
4. ştiinţa lingvistică implicită, interiorizată de subiecţii vorbitori ai unei limbi.
5. particularitate a unui agent morfogenetic de a deplasa elementele unei roci.
6. (biol.) capacitate a celulelor de a reacţiona la semnale de dezvoltare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (concentra)
1. acţiunea de a (se) concentra.
2. ~a producţiei = reunire a mai multor întreprinderi şi organizare a producţiei în întreprinderi mai mari; ~a capitalului = acumularea capitalului; lagăr de ~ = loc în care, în regimurile reacţionare, sunt închişi cetăţeni consideraţi periculoşi regimului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contre-révolution)
1. mişcare organizată, reacţionară, a claselor înlăturate de la putere împotriva noii orânduiri sociale instaurate prin revoluţie, în scopul restaurării vechii puteri de stat.