recursiv, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. récursif, engl. recursive)
Etimologie: (fr. récursif, engl. recursive)
1. (lingv.) care poate fi repetat în mod nelimitat.
2. (mat., log.) repetitiv pe calea unui automatism.
3. funcție ~ă = funcție de mai multe variabile cu domeniul de definiție cuprins în mulțimea numerelor naturale.
4. (inform.; despre un program) care se pune în mișcare în mod repetitiv și automatic.