Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. reflétant)
1. (despre corpuri) care reflectă lumina, suntele etc.; reflectorizant.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. parabolique, germ. parabolisch)
1. în formă de parabolă2; curbat.
2. antenă ~ă = antenă (2) cu un ecran reflectant în formă de paraboloid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. reflectomètre)
1. instrument pentru determinarea puterii reflectante a suprafeţei corpurilor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (reflectoriza + -ant)
1. reflectant.
2. placă ~ă = strat de material plastic transparent şi colorat în care au fost înglobate bile micuţe de sticlă, în semnalizarea rutieră.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex)
1. adj. produs în mod spontan; de natura reflexului.
2. reflect.
3. s. n. rază reflectantă; sclipire, strălucire.
4. (fig.) oglindire, reflectare.
5. reacție a organismului față de un excitant extern sau intern, prin intermediul sistemului nervos, fără intervenția voinței, prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu.