Dictionar

Riflu

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Riffel)

1. șanț elicoidal executat pe suprafața activă a cilindrilor valțurilor de moară; șanț de riflură.


Riflui

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după germ. riffeln)

1. a executa rifluri pe suprafaţa unui valţ de moară.


Riflură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. riflure)

1. sistem de şanţuri longitudinale pe suprafaţa valţurilor în morărit, în industria textilă etc.


Riflu

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Riffel)

1. șanț elicoidal executat pe suprafața activă a cilindrilor valțurilor de moară; șanț de riflură.


Riflui

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după germ. riffeln)

1. a executa rifluri pe suprafaţa unui valţ de moară.