Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. salpinx)
1. instrument muzical de suflat cu tubul drept, conic şi cu pavilionul mic.
2. formaţie anatomică în formă de tub (trompă uterină, trompa lui Eustache).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pyosalpinx)
1. inflamaţie purulentă a trompei uterine.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. salping/o/-, cf. gr. salpinx, -ingos)
1. „trompă (uterină), salpinx”.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. trompe)
1. prelungire cărnoasă a nasului la elefant, tapir etc., pentru prinderea hranei și pentru apărare.
2. organ adaptat pentru supt, la unele insecte.
3. canal prin care se elimină celulele sexuale formate în ovar; oviduct; salpinx.
4. ~a lui Eustache = canal interior al urechii între timpan și faringe.
5. (tehn.) carcasă metalică în care se montează lagărele unui arbore.
6. aparat de laborator, din sticlă, pentru evacuarea aerului dintr-un recipient.
7. (arhit.) boltă de colț în consolă pentru susținerea unui element în relief față de planul fațadei.
8. element de construcție, boltă trunchiată, înlesnind trecerea de la un plan pătrat la unul octogonal.