Dictionar

Rezultate principale (Segrega):

Segrega

Parte de vorbire: vb. intr., refl.
Origine: (lat., it. segregare)

1. a efectua, a suporta operația de segregare; a (se) separa.

2. a separa, mai ales prin politici sociale, rasele sau grupurile etnice.

3. (despre elementele unui aliaj) a se separa neuniform prin răcire de la o temperatură înaltă, pe baza diferenței dintre punctele de topire ale elementelor.


Rezultate secundare (Segrega):

Segregare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (segrega)

1. izolare a minereurilor din masa rocilor și cristalizarea lor în filoane deosebite.

2. separare neomogenă a componenților unui aliaj în timpul solidificării.

3. (biol.) separare a perechilor în gene alele omoloage ale unui organism heterozigot, în meioză, când apar indivizi cu caractere distincte.

4. separare a eredității materne de cea paternă în a doua generație hibridă.

5. segregație.


Segregaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ségrégation)

1. segregare (3).

2. ~ rasială = politică de discriminare constând în separarea unor grupuri de oameni din interiorul aceleiaşi ţări pe criterii de rasă.

3. porţiune neomogenă dintr- un aliaj, prin concentrarea impurităţilor.


Segregaţionism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ségrégationnisme)

1. politică de segregaţie rasială.

2. doctrină care pledează pentru segregarea rasială.

3. (prin analogie) atitudine de discriminare.


Segregaționist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. ségregationniste)

1. I. referitor la segregaționism.

2. referitor la segregarea rasială sau o altă formă de segregare.

3. care este în favoarea segregării rasiale.

4. II. adept al segregaționismului; rasist.

5. (antonim) antisegregaționist.


Amfoheterogonie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphohétérogonie)

1. (bot.) producere de urmaşi constanţi pe o parte a ramurii, iar pe cealaltă de urmaşi cu segregare tipică a caracterelor.


Antisegregaţionist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antiségrégationniste)

1. care este împotriva segregării sau discriminării rasiale.

2. (antonim) segregaționist.


Desegregaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déségrégation)

1. abolire a segregaţiei rasiale.


Segrega

Parte de vorbire: vb. intr., refl.
Origine: (lat., it. segregare)

1. a efectua, a suporta operația de segregare; a (se) separa.

2. a separa, mai ales prin politici sociale, rasele sau grupurile etnice.

3. (despre elementele unui aliaj) a se separa neuniform prin răcire de la o temperatură înaltă, pe baza diferenței dintre punctele de topire ale elementelor.


Segregare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (segrega)

1. izolare a minereurilor din masa rocilor și cristalizarea lor în filoane deosebite.

2. separare neomogenă a componenților unui aliaj în timpul solidificării.

3. (biol.) separare a perechilor în gene alele omoloage ale unui organism heterozigot, în meioză, când apar indivizi cu caractere distincte.

4. separare a eredității materne de cea paternă în a doua generație hibridă.

5. segregație.


Segregaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ségrégation)

1. segregare (3).

2. ~ rasială = politică de discriminare constând în separarea unor grupuri de oameni din interiorul aceleiaşi ţări pe criterii de rasă.

3. porţiune neomogenă dintr- un aliaj, prin concentrarea impurităţilor.