select, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. sélect, engl. select)

1. ales, deosebit, distins.

selecta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (germ. selektieren)

1. tr. a selecționa; a separa, a sorta.
2. a-și arăta preferința, a distinge.
3. a regla în așa fel un aparat de radiorecepție încât undele apropiate ca lungime să nu deranjeze audiția.
4. intr. (despre un aparat radioreceptor) a recepționa clar diferitele unde sonore, diferitele posturi de emisiune; a fi selectiv.

selecție

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT selectio
2. FR sélection
3. EN seletion
4. DE Selektion; Auslese
5. RU выбор; селекция; отбор
6. HU szelekció, kiválogatás

selecție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. sélection, lat. selectio)

1. alegere de persoane sau lucruri după un anumit criteriu și cu un anumit scop; selecționare.
2. (lingv.) operație prin care sunt alese unități din axa paradigmatică.
3. (biol.) proces natural ori provocat care favorizează supraviețuirea sau înmulțirea preferențială a anumitor indivizi.
4. ~ naturală = supraviețuirea și continua evoluție a speciilor animale și vegetale cu o mai mare putere de adaptare la mediu și dispariția celor mai puțin dotate; ~ artificială = metodă de ameliorare a speciilor animale și vegetale în selecționarea în vederea reproducției a indivizilor care întrunesc cele mai multe calități biologice.
5. (mat.) orice mulțime finită de elemente observate.
6. (stat.) parte selectată dintr-o colectivitate spre a servi la o cercetare selectivă.
7. operație de alegere efectuată de un selector telefonic pentru a asigura legătura între doi abonați ai unei centrale automate.

selecție naturală

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT selectio naturalis
2. FR sélection naturelle
3. EN natural selection
4. DE natürliche Auslese; natürliche Zuchtwahl
5. RU естественнaя селекция
6. HU természetes kiválasztódás

selecționa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. sélectionner)

1. a face o selecție; a selecta.

analist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. analyste)

1. specialist în analiza matematică, informatică, economică, psihologică etc.
2. (psihanaliză) persoană care efectuează o analiză; psihanalist.
3. (inform.) ~ programator = specialist care selectează metodele de utilizat pentru a rezolva o problemă pe computer.
4. (economie) ~ financiar = specialist angajat de bănci, societăți financiare sau persoane fizice, care este însărcinat cu studierea documentelor financiare emanate de companii pentru a trage concluzii despre solvabilitatea acestora, perspectivele acestora și mișcarea titlurilor lor în bursă.

arhivotehnie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (arhivă + -tehnie)

1. ramură a arhivisticii cu probleme științifice, juridice și practice ale selecționării, organizării și valorificării documentelor.

aspirant, -ă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., rus. aspirant)

1. cel care tinde, năzuiește la ceva.
2. doctorand.
3. (în unele țări) primul grad de ofițer în marina militară; tânăr ambarcat supranumerar pe o navă civilă în vederea efectuării practicii pentru obținerea gradului de ofițer stagiar.
4. arbore de cea mai bună calitate, selecționat dintre candidații (2) unui arboret.

autoreglare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (autoregla)

1. acțiunea de a (se) autoregla; autoreglaj.
2. proprietate a unui sistem biologic, cibernetic de a recepționa informația, de a o transmite elementelor sistemului și de a selecționa răspunsul cel mai adecvat.

bibliografia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (germ. bibliographieren)

1. a selecționa, clasifica, descrie și adnota publicații.

biolocație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (bio- + locaţie)

1. procedeu biofizic de detecție și localizare prin captarea selectivă a emisiunilor energetice generate în cursul procesului de descompunere în timp a materialelor arheologice.