Parte de vorbire: s.n. (anglicism)
Origine: (engl. self-control)
1. capacitatea unei persoane de a-și controla starea de spirit, emoțiile; autocontrol.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. self-controll)
1. control asupra calităţilor şi activităţii proprii.
2. operaţie de control intern al unei maşini de calculat; self-control.