Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. martellato)
1. (muz.; la instrumentele cu arcuş) sacadat, energic, cu arcuşul smucit.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. izbucni)
1. acțiunea de a izbucni și rezultatul ei; dezlănțuire, (înv.) izbucneală.
2. erupție neașteptată a unui vulcan.
3. explozie neașteptată a unei arme de foc.
4. manifestare zgomotoasă sau violentă a unui om.
5. (fig.) naștere bruscă a unei pasiuni sau revolte.
8. (var.) zbucnire, (înv.) izbâcnire.
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (izbucni + -eală)
1. acțiunea de a izbucni și rezultatul ei; dezlănțuire, izbucnire.