Dictionar

solubil

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT solubilis
2. FR soluble
3. EN soluble; dissolvable
4. DE löslich
5. RU рaстворимый
6. HU oldható, oldódó
 
 

solubil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. soluble, lat. solubilis)

1. (despre substanțe, elemente chimice etc.) care se poate dizolva într-un solvent.
2. (fig.) care poate fi rezolvat.
 
 

solubiliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. solubiliser)

1. a aduce o substanță insolubilă (sau greu solubilă) într-o stare în care poate fi dizolvată într-un solvent.
 
 

acetofenonă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétophénone)

1. cetonă mixtă, lichid incolor cu miros aromatic, solubil în alcool și eter, folosit în industria parfumurilor.
 
 
 

amiloză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amylose)

1. constituent solubil al amidonului.
 

amofos

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ammophos, germ. Ammophos)

1. îngrășământ chimic complex, ușor solubil, din azot și anhidridă fosforică.