Dictionar

Rezultate principale (Stator):

Stator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stator, germ. Stator)

1. partea fixă a unei maşini de forţă, înăuntrul căreia se învârteşte rotorul.


Rezultate secundare (Stator):

Antestator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antestator)

1. parte componentă a unei turbine hidraulice pentru consolidarea şi rigidizarea muchiilor fantei de admisiune spre stator a camerei în spirală.


Greţos; respingător; dezgustător

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT repugnans; ingratus; inamoenus

2. FR vireux

3. EN graveolent; virose

4. DE widerlich; unangenehm

5. RU противный; ненриятный

6. HU undorító; csömörletes; visszataszító


Gust neplăcut; dezgustător

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT disgustans; nauseous; fastidiosus

2. FR répugnant; dégoûtant; écoeurant

3. EN disgusting; nauseous; offensive

4. DE Ekel erregend; widerwärtig; eklig

5. RU вызывaющий отврaщение

6. HU kellemetlen íz; undorító, visszataszító íz


Respingător; dezgustător

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT disgustans; nauseous; fastidious

2. FR répugnant; dégoûtant; écoeurant

3. EN disgusting; nauseous; offensive

4. DE Ekel erregend; widerlich

5. RU вызывaющий отврaщение

6. HU visszataszító, undorító


Statoreactor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. statoréacteur)

1. propulsor cu reacţie pentru aerovehicule cu viteză supersonică, dintr-un tub, fără nici un organ în mişcare de rotaţie.


Abominabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abominable, lat. abominabilis)

1. care provoacă oroare, repulsie; oribil; dezgustător, repugnant.


Ambulant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ambulant, lat. ambulans)

1. care se deplasează dintr-un loc în altul pentru a-şi desfăşura activitatea profesională.

2. (antonim) sedentar, statornic.


Antestator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antestator)

1. parte componentă a unei turbine hidraulice pentru consolidarea şi rigidizarea muchiilor fantei de admisiune spre stator a camerei în spirală.


Asincron, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. asynchrone)

1. care nu este sincron; asincronic.

2. maşină = maşină cu curenţi alternativi a cărei frecvenţă a forţelor electromotoare nu este în raport constant cu viteza; motor ~ = motor a cărui turaţie a rotorului diferă de a câmpului magnetic al statorului.

3. (inform.; despre un ordinator) la care fiecare operaţie este declanşată printr-un semnal provocat de terminarea operaţiei precedente.


Catonian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. catonien, lat. catonianus)

1. care are caracterul unui caton; demn de un caton; catonic, sever, rigid.

2. regulă = principiu de drept potrivit căruia validitatea unui legat este condiţionată de supoziţia testatorul a murit imediat după facerea testamentului.


Contestant, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. contestant)

1. (persoană) care contestă; contestatar, contestator.

2. I. care discută, pledează.

3. II. persoană care face sau introduce o contestație.