Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. superflu, lat. superfluus)
1. care este în plus față de necesar; care nu este strict necesar; de prisos, inutil.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. périsso-, cf. gr. perissos „impar, în plus”)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. superfluité)
1. însuşirea a ceea ce este superfluu; lucru superfluu.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT mataeonymum; nomen superfluum; nomen hypertelicum
4. DE Mateonym; überflüssiger Name
6. HU mateonim, felesleges név
Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. pleon „numeros”)
1. „numeros, mai mult, superfluu”.