intarsie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Intarsie, it. intarsio)

1. tehnică de ornamentare a mobilierului prin încrustarea în lemn a unor plăcuțe și fâșii din os, fildeș etc. sau din lemn de altă culoare; intarsiatură.
2. (stomatologie) ~ dentară = tip de obturație efectuată în cazul cavităților dentare foarte mari, sau când este necesar să se procedeze la reconstrucția anatomică exactă a unei părți a coroanei, sau când există necesități estetice deosebite: reconstrucția părții lipsă a dintelui este efectuată în laborator și aplicată ulterior pe suprafața dintelui rămasă printr-o tehnică adezivă sau cimentare.

tarsieni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. tarsiens)

1. pl. subordin de primate arboricole, nocturne, din terțiar, astăzi reprezentate prin tarsier.

tarsier

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. tarsier)

1. mamifer lemurian din Malaysia, nocturn, de mărimea unui șobolan, cu ochii foarte mari, care se hrănește cu șopârle și insecte.

intarsiator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (it. intarsiatore)

1. artist sau meșter care efectuează lucrări de intarsie; intarsier.

intarsiatură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. intarsiatura)

1. executarea unei lucrări de incrustare (mai ales ca operație manuală); lucrarea încrustată; intarsie.

intarsier

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (intarsie + -ier)

1. muncitor specializat în lucrări de intarsie; intarsiator.

metatarsalgie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. métatarsalgie)

1. durere la nivelul articulațiilor metatarsiene.

peronier, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. péronier)

1. adj. al peroneului; peroneal.
2. adj., s. m. (mușchi) care leagă peroneul de metatarsiene.

tarsieni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. tarsiens)

1. pl. subordin de primate arboricole, nocturne, din terțiar, astăzi reprezentate prin tarsier.