Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. pattern)
1. model specific, tipar reprezentând simplificat structura unui fenomen sociologic, lingvistic, psihologic.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (târnosi + -[i]tură)
1. ritual de inaugurare, de sfințire a unei biserici; târnosire.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (târnui + -[i]tură)
1. (pop.) măturare cu târnul; târnuire.
2. (fam.; fig.) târâre a cuiva, trăgându-l de păr; păruială, târnuire.
3. (prin ext.; fig.) bătaie zdravănă; târnuire.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. attirer)
1. a trage, a duce la (către) sine.
2. a determina (pe cineva) să facă ceva.
3. (fig.) a ademeni; a stârni curiozitate, interes.
4. a avea drept consecinţă.
Parte de vorbire: adj. invar.
Origine: (fr., it. atroce, lat. atrox)
1. de o cruzime care stârnește groază sau dezaprobare; sângeros, cumplit, fioros.
2. foarte greu de suportat din cauza violenței sale; abominabil.
3. care este foarte greu de suportat; insuportabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. autocéphale)
1. (religie) care se bucură de autocefalie; care se conduce singur; independent, (înv.) neatârnat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. babine)
1. partea groasă, care atârnă, a buzelor unor animale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ballant)
1. (despre braţe, picioare etc.) care atârnă, se balansează.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bélière)
1. inel folosit pentru a suspenda un ceas de buzunar, o sabie etc.; verigă de care se atârnă sabia.