Dictionar

Rezultate principale (Tahimetru):

Tahimetru

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. tachymètre)

1. instrument care permite determinarea directă a distanței până la punctul vizat prin citire pe o miră așezată în acest punct; taheometru.

2. instrument pentru determinarea frecventei mișcărilor unui organ, turației motoarelor et cetera; celerimetru.

3. aparat pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă.


Rezultate secundare (Tahimetru):

Cardiotahimetru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cardiotachymètre)

1. aparat pentru măsurarea frecvenţei contracţiilor inimii.


Cronotahimetru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chronotachymètre)

1. aparat pentru măsurarea vitezei orare a unui vehicul.


Teletahimetru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. télétachymètre)

1. instalaţie care permite determinarea la distanţă a vitezei unui vehicul.


Celerimetru

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. célérimètre)

1. instrument pentru determinarea frecvenței mișcărilor unui organ, turației motoarelor etc.; tahimetru, tahometru.


Stadimetrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stadimétrie)

1. măsurare indirectă a distanţelor cu ajutorul tahimetrului şi al stadiei, pentru întocmirea planurilor şi a hărţilor; taheometrie.


Taheometru

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. tachéomètre)

1. instrument topografic folosit în taheometrie; celerimetru, stadimetru, tahimetru.

2. (var.) (înv.) tahiometru.


Tahimetrie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tachymétrie)

1. metodă de măsurare indirectă a distanțelor și a diferențelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren, cu ajutorul tahimetrului; stadimetrie, taheometrie.


Tahometru

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Tachometer)

1. instrument pentru măsurarea turației motoarelor; tahimetru, (înv) taheometru.

2. ~ electric = tahogenerator.

3. (var.) (înv.) tacometru.