OK
X
transhumanță
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. transhumance)
1.
deplasare
sezonieră
a
păstorilor
și
a
turmelor
(de
oi)
primăvara,
vara
de
la
șes
la
munte
și
toamna
de
la
munte
la
șes.
transhumant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. transhumant)
1.
(despre
populații)
care
practică
transhumanța.
2.
(despre
animale)
care
este
mutat
dintr-un
loc
în
altul,
după
anotimpuri.
3.
(despre
îndeletniciri)
cu
caracter
de
transhumanță.