Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. traçage)
1. trasare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (trasa)
1. (sinon.) însemnare, schițare, tragere, trasaj, trasat.
2. indicare a directivelor în vederea unei acțiuni sau a unei activități.
3. însemnare pe o suprafață a formei sau a desenului unui obiect, al unui plan, al unei figuri geometrice.
5. repartizare a unei sarcini, a unei responsabilități unei anumite persoane.
6. surprindere prin câteva trăsături generale a ceea ce este esențial într-o problemă, situație.
7. (tehn.) însemnare (pe o piesă brută) a suprafețelor de prelucrat.