Dictionar

-TREZIE

Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. tresis „perforație, gaură”)

1. „orificiu, gaură”.


Atrezie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atrésie)

1. astupare, neperforare a unui orificiu sau canal natural.


TREMAT(O)-, -tremă, -trezie

Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. trémat/o/-, -tréme. -trésie, cf. gr. trema, -atos)

1. „orificiu”.


Vigilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vigil + -itate)

1. (psihologie) stare de veghe, de activitate a sistemului nervos central; nesomn, trezie.