Dictionar

Tribologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tribologie, engl. tribology)

1. ştiinţa şi tehnologia interacţiunii dintre două suprafeţe în contact în mişcare relativă; știința frecării.


Tribologic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (tribologi[e] + -ic)

1. referitor la tribologie; de tribologie.