Dictionar

Tumescent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. tumescent)

1. care se tumefiază.

2. care se umflă, care crește, care este bursuflat; care este umflat din cauza erecției.


Tumescenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tumescence)

1. (med.) stare a unui organ care se umflă în timpul anumitor funcții fiziologice; turgescență.

2. (med.) umflare a unei părți a corpului; tumefacţie.

3. (antonim) detumescență.


Detumescenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. détumescence)

1. micşorare treptată a unei leziuni inflamatorii, a unui organ umflat.

2. (sexologie) revenire la normal a zonei genitale excitate; relaxarea unui penis erect.

3. (antonime) intumescență, tumescență.


Tumefacţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tuméfaction)

1. umflătură a unui ţesut sau organ provocată de tulburări ale circulaţiei sângelui sau limfei; tumescenţă.


Tumescenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tumescence)

1. (med.) stare a unui organ care se umflă în timpul anumitor funcții fiziologice; turgescență.

2. (med.) umflare a unei părți a corpului; tumefacţie.

3. (antonim) detumescență.


Tumoare; tumescenţă; umflătură; intumescenţă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT tumor; tumescentia; inflatio

2. FR tumeur; prolifération; gonflement; enflure; renflement; intumescence

3. EN swelling; proliferation; inflation; struma; intumescence; thickening

4. DE Schwellung; Wucherung; Aufschwemmung; Geschwulst; Intumeszenz; Verdickung

5. RU рaсрaстaние; нaбухaние; вздутие; припухлость; утолщение

6. HU dudor, daganat, púp; duzzadó, dagadó; felfúvódott, duzzadt