Parte de vorbire: s.
Origine: (it. verismo, fr. vérisme)
1. curent artistic şi literar apărut în Italia la sfârşitul sec. XIX, care, sub influenţa naturalismului francez, îşi propunea să prezinte realitatea vieţii cotidiene, întemeiată pe observaţie şi analiză, pe veridicitate.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (it. verista, fr. vériste)
1. I. care aparține verismului, privitor la verism.
2. care se abate de la reprezentarea convențională pentru a favoriza descrierea realității concrete.
3. II. adept al verismului.
4. romancier, dramaturg, nuvelist, poet, reprezentant sau susținător al verismului (în Italia).
5. autor, regizor de film preocupat de descrierea realității sociale cotidiene.
6. (antonime) idealist, romantic.