Dictionar

vital

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT vitalis
2. FR vital
3. EN vital
4. DE lebhaft; lebenskräftig; lebensfähig; lebendig
5. RU жизненный; прижизненный
6. HU élő, életképes, életerős
 

biotic; vital

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT bioticus
2. FR biotique
3. EN biotic
4. DE biotisch
5. RU биотический
6. HU biotikus
 

ciclu vital

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT cyclus vitalis
2. FR cycle vitale
3. EN life-cicle
4. DE Lebenszyklus
5. RU жизненный цикл
6. HU életciklus
 

gerovital

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (gero- + vital)

1. medicament românesc pe bază de procaină utilizat în preîntâmpinarea procesului de îmbătrânire a celulelor.
 

vital, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. vital, lat. vitalis)

1. referitor la viață; necesar întreținerii vieții.
2. principal, esențial, fundamental; indispensabil.
 

vitalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. vitalisme)

1. concepție idealistă despre natura vieții, care explică fenomenele acesteia prin prezența în organismele vii a unui principiu imaterial, animator, diriguitor (forță vitală, entelehie, suflet etc.).
 

vitalist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. vitaliste)

1. I. referitor la vitalism, propriu vitalismului.
2. (rar) care are proprietatea de a exprima dinamismul vieții; vital.
3. II. adept al vitalismului (doctrină conform căreia există în fiecare individ un „principiu vital”, distinct atât de sufletul gânditor, cât și de proprietățile fizico-chimice ale corpului, și care guvernează fenomenele vieții).
 

alegru, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. allègre)

1. plin de entuziasm, de vitalitate (în ciuda vârstei, circumstanțelor et cetera).
2. care manifestă veselie, vivacitate; vioi, sprinten.
3. (muzică) care dă naștere unei impresii de veselie (celui care o ascultă).
4. (antonime) indolent, trist.
 

anabioză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anabiose)

1. revenire la viață a unor organisme după o întrerupere a funcțiilor vitale prin hibernare; criptobioză.
 

arboricid, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. arboricide)

1. I. care distruge copacii; care servește pentru combaterea unor plante lemnoase.
2. II. substanță pentru combaterea anumitor plante lemnoase sau la devitalizarea rădăcinilor.
 

arheu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. archée, lat. archeus, gr. arkhe)

1. (fil.) termen care exprimă esența tuturor fenomenelor, prototipul tuturor lucrurilor și ființelor; forță vitală; principiu.
 

astenospermie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. asthénospermie)

1. (med.) anomalie a spermei caracterizată printr-o motilitate insuficientă a spermatozoizilor; reducere a vitalității spermatozoizilor.
 

aton, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. atone)

1. (despre țesuturi) atins de atonie; lipsit de vitalitate; atonic.
2. (despre vocale, silabe) fără accent, surd.