Dictionar

Rezultate secundare (Absolută):

Absolutamente

Parte de vorbire: adv. (învechit)
Origine: (fr. absolument, it. assolutamente)

1. absolut, fără limitări sau restricții; completamente, deplin.


Absolutiza

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. absolutiser)

1. a atribui unui fapt, unei idei o valoare absolută.

2. a considera, în mod greșit, o latură a unui lucru ca o entitate de sine stătătoare, rupând-o de complexul căreia îi aparține.


Amplitudine

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amplitude, lat. amplitudo)

1. distanţa dintre poziţiile externe ale unui corp care oscilează.

2. lungimea pasului unui cal.

3. (mat.) distanţă care separă punctele extreme ale unul arc de curbă.

4. ~ a unui astru = arcul de orizont între punctul cardinal est şi vest şi punctul de pe orizont unde astrul răsare (apune).

5. (fig.) întindere, amploare.

6. valoare absolută, maximă a elongaţiei unei mărimi care variază periodic.

7. ~ climatică = diferenţa dintre valorile maximă şi minimă înregistrate de un element meteorologic în evoluţiile sale periodice.


Autoritarism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autoritarisme)

1. caracter, comportament al unei persoane autoritare, care iubește să-și impună voința altora; atitudine autoritară.

2. sistem politic care preconizează autoritatea absolută; sistem politic autoritar.

3. (politică) tendință a unui guvern autoritar, a unui regim deosebit de puternic.


Cezaropapism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. césaropapisme)

1. teorie potrivit căreia împăratul îşi exercita autoritatea absolută atât la nivelul spiritual, cât şi temporal.


Dictator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dictateur, lat. dictator)

1. (în Roma antică) magistrat suprem, ales de senat pe termen de şase luni şi investit cu putere absolută în vreme de război.

2. conducător de stat cu puteri discreţionare.

3. (fig.) om cu purtări autoritare.


Dictatură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dictature, lat. dictatura)

1. (în Roma antică) demnitatea de dictator; timpul cât acesta exercita puterea.

2. formă de guvernare în care puterea supremă aparţine unui dictator.

3. conducere a socităţii exercitată de o clasă socială dominantă.

4. (fig.) putere absolută, fără control; purtare despotică, tiranică.