Dictionar

Rezultate principale (Achiziție):

Achiziţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acquisition, lat. acquisitio)

1. procurare de obiecte (rare); bun astfel obţinut.

2. cumpărare de produse (agroalimentare) şi de materiale prin unităţi ale comerţului de stat sau cooperatist.


Rezultate secundare (Achiziție):

Coachiziţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coacquisition)

1. achiziţie comună cu mai multe persoane.


Achizitiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acquisitif)

1. referitor la achiziţie; care permite o achiziție.

2. (vorbind de o prescripție) care permite de a deveni proprietar.


Achiziţiona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (achiziţie + -ona)

1. a procura, a cumpăra prin achiziţie.


Coachiziţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coacquisition)

1. achiziţie comună cu mai multe persoane.