acolare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (cf. fr. accolement)
Etimologie: (cf. fr. accolement)
1. apropierea, reuniunea a două elemente așezate unul lângă altul.
2. acțiunea de atașare a lăstarilor de viță de vie sau a ramurilor de pomi fructiferi de țăruși, de spaliere etc.
3. (figurat) plasare între două acolade.