Dictionar

acurat, -ă

Parte de vorbire:  I. adj. (înv.), II. adv. (înv.)  
Etimologie: (it. accurato)

1. I. care se face sau se desfășoară cu multă grijă; îngrijit, lucrat cu îngrijire.
2. care pune mare grijă și precizie în ceea ce face; scrupulos.
3. II. cu mare grijă, atenție și sârguință; exact, întocmai.
 

acuratețe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. accuratezza)

1. exactitate, corectitudine, precizie; scrupulozitate.
 

imprecizie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. imprécision)

1. lipsă de precizie, de acuratețe, de claritate.
2. (var.) (înv.) impreciziune.
3. (antonime) precizie, preciziune
 

punctualitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. ponctualité)

1. însușirea de a fi punctual; exactitate, regularitate în executarea unei lucrări.
2. acuratețea de a face anumite lucruri într-un anumit timp, așa cum a fost intenționat sau promis.
3. calitatea unei persoane care respectă timpul, termenele fixate.
4. calitatea unui lucru care indică ora exactă.
 

militarmente

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (cf. fr. militairement, it. militarmente)

1. în mod militar, cu o rigoare, o acuratețe care seamănă cu cea a armatei.
2. din punct de vedere militar.
3. prin folosirea forței armate.
4. (sinonim) militaricește.
 

geometricește

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (geometric + -ește)

1. într-un mod geometric; ca în geometrie.
2. (înv.) într-un mod care prezintă acuratețea și rigoarea geometriei; inginerește.
3. (var.) (înv.) gheometricește.