Rezultate principale (Alchimie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alchimie, lat. alchemia)
1. ştiinţă ocultă din evul mediu, care urmărea prefacerea metalelor în aur şi argint şi aflarea unui leac. („elixirul vieţii”)2. subtilitate, analiză subtilă.
Rezultate secundare (Alchimie):
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. alchimiste)
1. practicant al alchimiei (practică de cercetare în vogă în Evul Mediu și care s-a dezvoltat în cele din urmă în chimie) care își petrecea viața căutând un elixir al nemuririi, un panaceu universal și/sau o piatră filozofală capabilă să transmute metalele comune în aur.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hérmétique)
1. care astupă, etanşează perfect.
2. (fig.) greu de înţeles, obscur, impenetrabil.
4. ezoteric.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. iatrochimie)
1. parte a alchimiei care se ocupă cu aplicarea chimiei la medicină.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. spagirie)
1. nume dat de şcoala lui Paracelsus chimiei; arta de a dizolva și amesteca substanțele; chimie, alchimie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. spagirique)
1. privitor la alchimie; care ține de alchimie.
2. privitor la spagirie; care ține de spagirie.
3. care aparține chimiei sau alchimiei antice; alchimic, chimic.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (sublima + -toare, cf. fr. sublimatoire)
1. (alchimie) vas folosit pentru sublimare; sublimator, (rar) sublimatoriu.