Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carabe, lat. carabus, gr. karabos, crab)
1. coleopter alergător cu capul alungit, de culoare aurie şi cu picioare lungi, care se hrăneşte cu viermi, larve.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. droma-, cf. gr. dromas „agil, iute, alergător”)
1. „alergător”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. dromos)
1. (în Grecia antică) pistă specială destinată alergătorilor, în cursele atletice.
2. culoar de acces în casele mesopotamiene, miceniene sau cretane şi în mormintele feniciene.
3. alee mărginită de sfincşi la intrarea în templele egiptene.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. hurdler)
1. (sport) alergător specializat în cursele de garduri.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr., engl. sprinter)
1. sportiv care participă la o probă de sprint; alergător de viteză.
2. cal de curse pentru viteză mare şi fond limitat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. starting-blok)
1. aparat folosit de alergătorii de viteză pentru plecări.