aditiv, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. additif, lat. additivus „care se adaugă la”)

1. I. care este adăugat, care se adaugă, care se adiționează, care completează.
2. (mat.) referitor la operația de adunare; care provine dintr-o adunare.
3. (fizică) (despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric.
4. II. lucru adăugat, completare, supliment.
5. (industrie) constituent secundar, substanță care, adăugată unor produse, le ameliorează unele proprietăți.
6. (industria alimentară) produs destinat să modifice gustul sau parfumul, să prelungească conservarea.
7. (petrochimie) denumire generică pentru diferitele produse care sunt încorporate în benzină pentru a o face mai puțin detonantă; în uleiuri pentru a le îmbunătăți calitățile de lubrifiere, rezistența la oxidare, punctul de îngheț sau indicele de vâscozitate; în bitumuri pentru emulsionare.

amilofagie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amylophagie)

1. (med.) aberație alimentară în digestia amidonului; obicei alimentar cultural care duce la consumul excesiv de amidon în timpul sarcinii.

apractofagie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. apractophagie)

1. (med.) formă de apraxie legată de actul de a mânca; apraxie alimentară.

biotehnologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Biotechnologie)

1. studiu al corelațiilor dintre parametrii civilizației tehnologice și adaptabilitatea ființei umane.
2. utilizarea în tehnică a microorganismelor, a culturilor de celule vegetale și animale pentru producerea de substanțe utile în agricultură și în industria alimentară, farmaceutică etc.

butirat

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. butyrate)

1. (chimie) sare sau ester rezultat din combinarea acidului butiric cu o bază sau un alcool, cu miros de flori sau de fructe, întrebuințat în parfumerie și în industria alimentară.

cofeină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Koffein)

1. (chimie) alcaloid extras din cafea, ceai etc. sau preparat prin sinteză și utilizat în medicină ca tonic al sistemului nervos central, cardiac, în industria alimentară etc.
2. (chimie) compus chimic derivat trimetilat al xantinei și principiu activ al cafelei, cu efecte stimulatoare asupra sistemului nervos central; cafeină.