OK
X
calin, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. câlin)
1.
care
se
alintă;
alintat.
2.
tandru;
mângâietor.
hipocoristic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. hypocoristique, gr. hypokoristikos)
1.
(diminutiv)
care
exprimă
afecțiune
tandră;
dezmierdător,
alintător.
alicnit, -ă
Parte de vorbire:
I. adj. (reg.), II. s.n. (reg.)
Etimologie: (alicni)
1.
I.
care
șchioapătă
abia
vizibil;
(înv.,
reg.)
alinat,
(reg.)
alintat.
2.
II.
șchiopătare
abia
vizibilă;
(reg.)
alicnire.
răsfățare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (răsfăța)
1.
acțiunea
de
a
(se)
răsfăța
și
rezultatul
ei.
2.
faptul
de
a
înconjura
pe
cineva
cu
dragoste,
cu
tandrețe
exagerată;
alintare,
răsfăț.
3.
faptul
de
a
se
purta
ca
un
copil
alintat,
dezmierdat
exagerat;
răzgâiere.
smârceală
Parte de vorbire:
s.f. (Muntenia)
Etimologie: (smârci + -eală)
1.
plâns
înăbușit
și
întretăiat
(alintat
și
prefăcut);
smiorcăială.
smiorcăitură
Parte de vorbire:
s.f. (învechit)
Etimologie: (smiorcăi + -tură)
1.
plâns
înăbușit
și
întretăiat
(alintat
și
prefăcut);
smiorcăială,
(reg.)
smârcâitură.
2.
zgomot
specific
produs
de
cel
care
se
smiorcăie;
smiorcăială,
(reg.)
smârcâitură.