Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alumine)
1. varietate de caolin folosită în industria cauciucului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bauxite)
1. rocă sedimentară roşie-brună, bogată în silicaţi de aluminiu, opal, caolinit etc..
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. kaolinique)
1. care se referă la caolin, care conține caolin; bogat în caolin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kaolinite)
1. silicat natural hidratat de aluminiu, constituent al caolinului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr., engl. kaolinisation)
1. transformare a feldspatului în caolin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. engobe)
1. strat subţire de argilă sau caolinuri superioare cu care se acoperă produsele ceramice înainte de ardere, pentru a le masca culoarea naturală.