Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apprêt)
1. preparat la tratarea ţesăturilor şi fibrelor textile pentru a le da anumite calităţi; scrobeală.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. apprêter)
1. a supune diferite produse unei operații chimice care le dă consistență și lustru; a trata cu apret; (în vorbirea obișnuită) a scrobi.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. apprêtage)
1. acțiunea de a apreta și rezultatul ei; supunerea unor produse unei operații chimice care le dă consistență și luciu; apretare.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. apprêter)
1. lucrător care apretează ţesături, piei etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Appretur)
1. operaţiile de fierbere, înălbire, apretare etc. ale unui material textil.
2. secţie, instalaţie unde se fac asemenea operaţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (supra1- + preţ)
1. preţ mai mare decât cel oficial; preţ de speculă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. algine)
1. substanţă mucilaginoasă din unele alge marine în contact cu apa pentru apretare în industria pielăriei.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. appréciateur)
1. I. care apreciază.
2. capabil să aprecieze ceva la adevărata sa valoare.
3. II. cel care apreciază.
4. (înv.) cel care face estimări, determină valoarea de piață a unui obiect.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. apprêter)
1. a supune diferite produse unei operații chimice care le dă consistență și lustru; a trata cu apret; (în vorbirea obișnuită) a scrobi.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. apprêtage)
1. acțiunea de a apreta și rezultatul ei; supunerea unor produse unei operații chimice care le dă consistență și luciu; apretare.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. apprêter)
1. lucrător care apretează ţesături, piei etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Appretur)
1. operaţiile de fierbere, înălbire, apretare etc. ale unui material textil.
2. secţie, instalaţie unde se fac asemenea operaţii.