Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arbuste, lat. arbustum)
1. plantă lemnoasă cu tulpina ramificată de la bază; copăcel.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR arbuste; buisson; arbrisseau
4. DE Strauch; Busch; Staude; Strauchwerk; Gesträuch
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT fruticicolus
4. DE strauchig; buschig
5. RU нa кустaх; нa кустaрникaх
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. arbustif)
1. cu caractere de arbust; constituit din arbuşti.
Parte de vorbire: s.
Origine: (semi- + arbust)
1. plantă cu partea de jos lemnoasă şi cu cea superioară ierboasă.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT subarbustum; suffrutex; semifrutex
2. FR sousarbrisseau
3. EN subarbuscule; undershrub; half-shrub
4. DE Zwergstrauch; Zwergbäumchen; Halbstrauch; Staude
5. RU кустaрничек; полукустaрник
Parte de vorbire: s.
Origine: (sub- + arbust)
1. arbust a cărui înălţime nu depăşeşte 1 m.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. acacia)
1. arbore sau arbust (sub)tropical din familia leguminoaselor, cu frunzele în foliole fine şi cu flori galbene sau albe, mirositoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adragante)
1. gumă vegetală secretată de trunchiul unui arbust.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. alba spina, it. albaspina)
1. arbust spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, flori albe în bucheţele şi cu fructe comestibile; păducel.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anacardiacées)
1. familie de arbori sau arbuşti lactescenţi ori răşinoşi tropicali.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anacardier)
1. arbust din America tropicală cu fruct combustibil; anacard.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. araliacées)
1. familie de plante dicotiledonate, arbori şi arbuşti, uneori erbacee, cu flori mici grupate în umbele simple sau compuse: iedera.